Scrisoarea Batrânului Porfirie catre fiii sai duhovnicesti:
Acum, când mintea-mi este înca întreaga, vreau sa va dau câteva sfaturi. De mic copil ma aflam tot în pacate. Când m-a trimis maica mea sa pazesc vitele pe munte - caci tatal meu, fiind saraci, plecase în America sa lucreze la canalul Panama pentru noi, copii sai -, pe când pasteam vitele, citeam silabisind viata Sfântului Ioan Kalivitul. Si l-am îndragit foarte mult pe Sfântul Ioan si ma rugam îndelung, ca un copil ce eram de doisprezece-cincisprezece ani, nu-mi mai amintesc prea bine. Si vrând sa-l imit, cu foarte multa lupta am plecat de la parintii mei pe ascuns si am ajuns la Kafsokalivia, în Muntele Athos si am intrat în ascultare la doi Batrâni ce erau frati buni, Pantelimon si Ioanichie. S-a întâmplat sa fie foarte evlaviosi si plini de virtuti, asa ca i-am îndragit foarte si, de aceea, cu rugaciunile lor, faceam deplina ascultare. Acest lucru m-a ajutat foarte mult; simteam o mare iubire pentru Dumnezeu si petreceam foarte bine. Însa, cu îngaduinta lui Dumnezeu, pentru pacatele mele, m-am îmbolnavit foarte rau. Atunci Batrânii mei m-au povatuit sa ma duc la parintii mei, în satul meu, la Sfântul Ioan din Evvia.Si, desi de mic copil facusem pacate multe, când m-am întors în lume am continuat a face pacate care, pâna astazi, s-au înmultit foarte mult. Lumea însa m-a socotit bun si acum toti spun ca sunt sfânt. Eu însa, simt ca sunt cel mai pacatos om din lume. Câte mi le-am amintit, desigur le-am marturisit si stiu ca Dumnezeu mi le-a iertat pe cele spovedite, însa acum simt ca si pacatele mele sufletesti sunt foarte multe, asa ca va rog pe voi, cei care m-ati cunoscut, sa va rugati pentru mine, fiindca si eu, cât am trait, m-am rugat cu multa smerenie pentru voi. Iar acum, ca ma îndrept spre cer, cred ca Dumnezeu ma va întreba: „Ce cauti tu aici?". Iar eu Îi voi spune: „Nu sînt vrednic, Doamne, de acest loc, ci, ceea ce iubirea Ta va voi, sa mi se faca mie". Mai departe nu stiu ce va fi. Îmi doresc însa sa lucreze iubirea lui Dumnezeu.Si întotdeauna ma rog ca fiii mei duhovnicesti sa-L iubeasca pe Dumnezeu, Care este totul, ca sa ne învredniceasca sa intram în nezidita Sa Biserica de pe pamânt. Fiindca de aici trebuie sa purcedem. Eu întotdeauna m-am straduit sa citesc imnele Bisericii, Sfânta Scriptura si Vietile Sfintilor nostri si ma rog ca si voi sa faceti acelasi lucru. Eu m-am straduit, cu darul lui Dumnezeu, sa ma apropii de Dumnezeu si ma rog ca si voi sa faceti acelasi lucru. Va rog pe toti sa ma iertati pentru toata supararea ce v-am pricinuit.
("Amintiri despre batranul Porfirie")
No comments:
Post a Comment